GENDERDOC-M

Identitatea de gen. Dincolo de aparențe

31 Martie este Ziua internațională a vizibilității persoanelor transgen. În acest an ea a fost sărbătorită și la Chișinău. Probabil majoritatea dintre cei care nu au printre cunoștințe o persoană trans, își imaginează o sărbătoare aproape de carnavalul brazilian, în care pășesc cu încredre picioare virile și mușhiaose pe tocuri, zâmbesc rujuri aprinse sub barbă, defilează corpuri semi-goale și biciuri din piele…

„Sunt stereotipuri și clișee atât de multe când este vorba de persoanele trangen”, explică Alexandr, un bărbat transgen (în imagine). De asta i-a și venit idea de a organiza la Chișinău un eveniment, care să  sensibilizeze publicul despre ce înseamnă să fii transgender și cum poți trăi cu această identitate în Republica Moldova.

Sărbătoarea și-a întâmpinat oaspeții într-o curte  din cele cu case modeste și vechi de pe strada Șciusev, unde se află spațiul de artă Cocoșul Roșu. În curte așteptau câțiva prieteni, pe care îi poți observa mai la toate evenimentele LGBT, semn că restul societatății nu arde de dorința de a fi informată în acest sens.  Este  foarte greu să identifici printre oaspeți gazdele evenimentului, persoanele transgen. Puțin mai târziu apar doi jurnaliști și Alexandru își începe modest și un pic emoționat discursul: „Aici vedeți o expoziție de obiecte create de persoanele trans din Republica Moldova, pe care am întitulat-o simbolic „Tu simți[?]” Din cauza lipsei de vizibilitate, multă lume nici nu știe despre existena noastră, cei care știu își fac adesea impresii bazate pe stereotipuri și clișee. Scopul evenimentului este să aratăm lumea interioară a transgenderilor, să arătăm cum suntem de fapt”.

După încheierea părții oficiale Alexandr acceptă să-mi facă o mică prezentare a exponatelor și să-mi povestească un pic despre el: „Aici sunt expuse două povestiri  ale unui participant anonim, mai sus este steagul comunității trans, pe care l-am confecționt manual chiar eu.  Ideea a fost să arătăm, lumea interioară, sentimentele nosatre. De exemplu ăsta este un exponat pe care l-am confecționat colectiv.  Este reprezentat un cap din gratii, în interiorul căruia sunt gânduri și vise colorate. Gratiile reprezintă limitele și stereotipurile, ele sunt formate din fraze aruncate de oamenii din jurul nostru, fraze pe care le vedeți lipite deasupra gratiilor: „sunt prostii” , „va trece”, „nu merge împotriva naturii”, „poti simți ce vrei, dar nu speria lumea cu asta”. Păsările și dragonii care zboară din acest cap reprezintă aspirațiile noastre.  Următorul exponat este un carnet cu versuri din piesele pe care le ascult cel mai des și care mă reprezintă.  Iar celălalt exponat este și el unul colectiv, o scară  care descrie diferite etape ale vieții umane, printre care și orientarea sexuală, și idenitatea de gen. Mai în colo este expus un poem al unui participant care a dorit să rămână anonim.” 

Din nou un autor anonim. Îl întreb de ce sunt atât de puține persoane trans la eveniment , la care îmi răspunde că fiecare are motivele lui: „Multora le este frică pentru securitatea lor, alții vor să facă tranziția de la genul actual spre cel în care s-ar simți mai confortabil și nu ar vrea ca lumea să știe că au fost născuți într-un corp străin.”

Alexandr explică că, în comparație cu mulți alții, el își poate afișa deschis identitatea pentru că nu suferă de transfobie internalizată, a reușit să se accepte și e fericit. „Chiar atunci când voi decide să fac tranziția, nu voi ascunde niciodată că sunt transgender. Corecția sexului nu este acum esențială pentru mine, este mai important ceea ce simt și ce fac. Totuși nu exclud că dacă, la un moment dat, va fi mai simplu, dacă îmi voi permite și financiar, voi decide să fac tranziția. Nu neg că aș vrea să văd în oglindă un bărbat din ăștia care sunt  desenați de regulă în comicsuri”, spune amuzat Alexandr.

În a doua cameră a expoziției sunt două proiecții de film, iar vizitatorii, pe rând își pun căștile pentru a intra în esență. Una dintre proiecții este o piesă interpretată la chitară de Evgheni,  un alt bărbat transgen: „În primul rând piesa povestește despre viața mea, spune destul de multe detalii, chiar dacă prin figuri de stil, simboluri. Am trecut prin foarte multe, inclusiv lipsa înțelegerii din partea oamenilor apropiați. Ei încă încearcă să mă schimbe, dar nu vor reuși, bineînțeles.

Am avut o perioadă în care nu înțelegeam ce se întâmpă cu mine. Nu cunoșteam despre faptul că așa ceva poate fi, am încercat să mă prefac, să-mi  înhib sentimentele, apoi am înțeles că așa ceva se mai întâplă , că nu sunt o excepție sau ceva de pe altă planetă.

Adesea mă confrunt cu reticența oamenilor, cu transfobia, de asta aș vrea să schimb situația, vreau dreptate. E multă nedreptate, bazată pe lipsa de informare. Cei carora mă destăinui, adesea nu știu că există așa ceva, nu înțeleg că identitatea de gen nu repezintă liteta „F” sau „M” din pașaport. E mai profund, mai complex.

„Vreau să-mi fac corecția sexului. E foarte important pentru mine. Este o disonanță puternică între exteriorul și interiorul meu. Nu mă pot acomoda în propriul corp biologic.”

Evgheni explică că nu poate vorbi deschis despre identitatea sa, pentru că cei mai apropiați oameni nu l-ar mai accepta dacă ar afla. „Eu nu le spun fraților, pentru ca îi iubesc foarte mult și știu că dacă le voi spune, nu vor mai comunica cu mine. Nu vreau să-i pierd, îi iubesc enorm”.

Artiom Zavadovschi, Coordontorul  Programului Dezvoltarea Comunității LGBT la GENDERDOC-M, a explicat că organizația pe care o reprezintă sprijină persoanele transgen din Republica Moldova. „Cinci persoane transgen și-au schimbat actele cu ajutorul nostru, doi sunt în proces de schimbare acum, câțiva au făcut-o anterior individual. Unii renunță la idee, pentru că nu vor să treacă prin procedura umilitoare de  stabilire a unui diagnostic psihiatric î. Medicii din țara noastră consideră, în continuare, că transsexualitatea este o tulburare de gen.  O deviere psihologică, care se tratează prin corecția sexului, cât în acte, atât și a corpului. Chiar așa unii transsexuali sunt bucuroși să treacă prin această procedură, pentru a se dizolva cât mai repede în societate și pentru ca nimeni niciodată să nu afle că s-au născut într-un alt corp.

Totuși trebuie să menționăm că avem o situație mai bună decât în multe țări ex-sovietice. „Comisia care decide dacă îți poți ori nu schimba genul este destul de bună. Avem și un psihiatru foarte bun care tratează persoanele trans cu respect și grijă.. In comparație cu Ucraina, unde trebuie să strai internat în spitalul de psihiatrie 40 de zile, aici e ambulator. O persoană trans din nordul Moldovei a rămas în spital, pentru că nu avea unde sta, dar i s-au creat condiții decente, de exemplu, a stat singură într-un salon individual și mergea la toaleta pentru personal. Nu era nevoită să se afișeze în fața celorlalți pacienți, deci, riscul că ar fi putut fi supusă unui outing era minim”.

Se fac și unele operații  în țară spune Artiom. „Acum se face  masculinizarea sânilor la bărbații trans, care costă 2000 de euro și ai nevoie de un certificat de la comisie privind tulburare de gen. E straniu că pentru mărirea  sânilor nu are nimeni nevoie de certificat, dar înlăturarea lor e deja o problemă. Se face și  ovarioctamie tot după ce ai diagnosticul „transsexualism”. Doar terapia hormonală o poți lua fără a trece prin comisie, dar e nevoie de o abordare individuală și avem un singur medic, care poate prescrie tratatment corespunzător fiecărei persoane trans.

 Există lacune legislative, când e vorba de schimbul genului în acte. În lege scrie că persoana poate pretinde la rectificarea documentelor după ce prezintă certificatul de schimbare de gen. Dar ce înseamnă schimbarea de gen și cine emite acest certificat nu e clar. Operații, gen vaginoplastica și faloplastica, nu se fac  în Moldova. Dar statul nici nu-ți poate cere asta, fiecare decide singur ce să facă cu propriul corp. De aceea la Oficiul Strării Civile apar în permanență probleme și toți oamenii care obțin schimbarea actelor o fac printr-o decizie judecătorească. Totuși toate instanțele până acum au emis decizii în favoarea persoanelor trans”, a conchis Artiom.

Doina IPATII

Fotografie de Anastasia Danilova

 

Close Menu