10.03.2020
Moldova, Drepturile omului

S-au săturat de cadouri banale. De 8 martie, femeile din Moldova, vor în dar ratificarea Convenției de la Istanbul

„Vrem și flori, și șanse egale”, „Florile nu anuleaza durerea”, „Suntem nepoatele acelor vrăjitoare pe care nu le-ați putut arde”, „Nu sunt mașină de făcut copii”- Sunt câteva dintre mesajele scrise pe pancartele participanților și participantelor la marșul solidarității cu femeile discriminate sau supuse violenței.

Evenimentul este la cea de-a 6-a ediție și anul curent este dedicat ratificării Convenției de la Istanbul, primul document juridic ce prevede o abordare unitară pentru prevenirea, investigarea și pedepsirea actelor de violență împotriva femeilor și fetelor, violenței domestice, inclusiv prin urmărirea penală a autorilor acestui tip de crime.

Marșul, cu peste 300 de participanți, a pornit din scuarul magazinului Unic și a ajuns până în parcul Dendrarium, făcând opriri planificate în fața Procuraturii Generale, a Ministerului de Interne, a Primăriei, apoi în fața Parlamentului, a Președinției și a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimițanu”.

Fiecare oprire a fost însoțită de mesaje personalizate, citite de organizatori sau scandate de mulțime. Printre cerințele participanților la marș au fost: ajustarea cadrului legislativ național la principiul transparenței salariale (potrivit organizatorilor diferența salarială dintre femei și bărbați în Republica Moldova este de tocmai 14%). O altă cerință a fost cu privire la sistemul public de pensii și anume eliminarea prevederilor ce discriminează femeile:

„Vreau să readuc aminte  că în 2019 o femeie pensionară a pierdut cca. 5000 de lei. Această discrepanță este mult mai mare la nivel de Chișinău. În Chișinău femeia pensionară pierde în jur de 11 000 de lei anual”, a declarat Alina Andronache, membra Platformei pentru Egalitate de gen, reprezentanta Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și autoarea Vlogului unei Mame Feministe.

Participanții la marș au cerut și modificarea Codului Educației, pentru a permite finanțarea creșelor de către autoritățile publice centrale.

„Astăzi nu avem asigurate servicii de creșă. Ele sunt foarte puține, iar acele private costă destul de mult. Câte familii își permit să achite în fiecare lună 4000 de lei pentru servicii de creșă? Câte familii își permit ca un părinte să stea 3 ani în concediul de îngrijire a copilului și toată povara financiară să fie pe umerii unui singur părinte?”, a întrebat retoric Andronache.

Organizatorii marșului au mai cerut obligarea tuturor autorităților să identifice și să implementeze acțiuni ce ar reduce inegalitățile pe domeniile de competențe pe care le au. Aceștia și-au exprimat regretul că RM nu face un progres esențial în asigurarea egalității de gen în ultimii 10 ani, pentru că toate intervențiile sunt superficiale și nu există o cooperare și colaborare între instituțiile statale, respectiv nu este un impact vizibil.

În fața Președinției organizatorii au oprit marșul pentru a citi din cărțile poștale expediate femeilor cu ocazia zilei de 8 martie de către Președintele țării, Igor Dodon. Apoi participanții la marș au întors ilustratele Președintelui, aruncândui-le peste gardul instituției.

„Un citat care reflectă cel mai bine atitudinea Președintelui, a Președinției și a multor bărbați și femei din această țară: „Dragi femei, voi ocrotiți căldura din căminul familial, manifestați căldura față de rude și apropiați. Voi îi inspirați și încurajați pe bărbați să facă lucruri măreți”. Dragă președinte, femeile fac lucruri mărețe în fiecare zi, ele nu doar încurajează pe alții să facă lucruri mărețe, felicitarea ta e, de fapt, un îndemn de genul: „Dragi femei stați acasă, aveți grijă de focul din sobă și nu vă „deorgăiți (agitați n.r.). Noi bărbații, vom ieși în lumea mare și vom face lucruri mărețe.” Domnule Președinte, femeile pot alege să fie casnice sau nu, să fie mame sau nu, să fie președinte sau nu, avocate, scriitoare, doctorițe, jurnaliste ect. De asemenea, de cealaltă parte, în aceeași lume, bărbații pot alege să fie casnici, să fie tați sau nu, jurnaliști, avocați, doctori, șoferi. Munca emoțională și munca de îngrijire a familiei și rudelor nu este doar treaba femeilor. Bărbații tot pot fi grijulii și empatici fără ca asta să le scadă măreția”, a declarat sociologul și activistul Vitalie Sprânceană.

Ultima oprire a fost în fața Universității de Medicină, unde mulțimea a scandat: „Această universitatea încurajează hărțuirea”.

Activista civică Vlada Ciobanu, care a purtat o pancartă cu textul: „Dom profesor nu „lăpăi (atingeri cu conotație sexuală n.a.)! Această universitate hărțuiește sexual femeile”, a explicat: „Recent am aflat că persoana care a spus că a fost hărțuită la Universitatea de Medicină, pe lângă faptul că a fost anchetată și pedepsită, mai e nevoită să umble prin judecăți, trebuie să plătească și daune morale pentru defăimare. Este un indicator că orice persoană care are curajul să iasă în față și să spună că a fost hărțuită la școală, la universitate sau la locul de muncă, pur și simplu va fi blamată de societate, iar statul nostru va da la început prioritate persoanelor notorii, care au reputație bună, dar nu va asculta persoanele care vin și se plâng. Îmi pare că acest caz poate fi, fie un start de a lupta cu hărțuirea, fie un început de a descuraja toate fetele și băieții care sunt hărțuiți”.

În acest an, mai multe participante au ales să îmbrace pelerine de culoare roșie și bonete albe, ca cele ale slujitoarelor din serialul „Povestea slujitoarei”, după romanul cu același nume a autoarei canadiene, Margaret Atwood: „Este o aluzie la filmul „Povestea slujitoarei, care ne arată acel viitor care ne așteaptă în cazul în care nu vom lupta pentru drepturile noastre. Filmul este despre cum femeile și-au pierdut toate drepturile și libertățile și au devenit mașini de făcut copii. Femeile nu se mai pot bucura de drepturi elementare, cum ar fi să citească sau să scrie. Este ceea ce se poate întâmpla, dacă vom reveni la pseudovalori tradiționale care contravin drepturilor omului”, a declarat Anastasia Danilova, directoare executivă a Centrului de Informații GENDERDOC-M.

Sub bonetele identice, fiecare participantă purta un mesaj diferit, important și uneori personal. Este și cazul bloggeriței Alexandra Evseeva: „Acest costum reprezintă felul în care victimile abuzului sexual sunt învinovățite în societatea noastră. Pe blogul meu de pe Instagram ajut femeile care au fost supuse violenței sexuale, pentru că sunt și eu victimă a abuzului sexual”. 

„M-am îmbrăcat în acest costum pentru a-mi exprima solidaritatea cu toate femeile din lume care au fost agresate, violate, cu cele care nu au salarii egale cu ale bărbaților. Este și un protest față de toate inegalitățile între femei și bărbați. Suntem oameni la fel ca și ei. Nu e corect să avem salarii mai mici din cauza că avem sâni și vagin, a explicat Melanie din Franța.

„Acesta este costumul unei slujitoare, este ceea ce reprezenta imaginea unei femei de-a lungul multor ani în țara noastră și în multe alte țări ale lumii. Aș vrea ca copiii și nepoții mei să afle despre acest statut al femeii doar din istorie, să nu mai fie niciodată slujitoare pentru societatea patriarhală”, a spus Ecaterina.

„La vârsta mea de 29 de ani sunt abordată în felul următor: fă copii și o să se rezolve toate problemele: depresia, nefericirea. Eu sunt împotriva replicilor de acest gen și vreau să declar sus și tare că nu sunt mașină de făcut copii. Eu decid ce voi face cu corpul meu. De asemenea, am pus hashtag-ul #suntfeministă. Oamenii au, din păcate, niște stereotipuri foarte dubioase despre ce înseamnă a fi feministă. Eu, pur și simplu, vreau ca lumea să mă lase în pace și să nu mai ceară de la mine să fac copii”, a declarat Ecaterina Luțișina, activistă de mediu.

Pe toată durata sa, aproximativ trei ore, marșul a fost acompaniat de tobele comunității civice Occupy Guguță: „Mișcarea Occupy Guguță se solidarizează cu toate grupurile care, în țara asta, nu știm de ce, nu sunt considerate egale, nu sunt îndreptățite să protesteze sau să își spună cu voce tare problemele. Noi suntem împotriva sexismului în orice domeniu, de aceea vom veni mereu să susținem acest marș. În grupul nostru de fete și băieți toate părerile sunt la fel de importante și egale, și vrem să vedem aceleași reguli în societate”, a spus Ana.

Un alt participant la marș, Corey din SUA a spus: „Egalitatea de gen este foarte importantă. În ziua internațională a femeii când obișnuim să le oferim femeilor speciale din viața noastră flori și daruri, de ce nu le-am oferi mai multă securitate, egalitate, și respectul pe care îl merită.”

Marșul solidarității de pe 8 martie este evenimentul-cheie a unui șir de evenimente organizate în această săptămână sub egida Festivalului Feminist. Festivalul și marșul,, în particular își propun să creeze un spațiu sigur pentru ca femeile să vorbească despre problemele și nedreptățile cu care se confruntă, și un spațiu în care să se discute despre contribuția comună la crearea unei societăți mai echitabile și mai juste, din punct de vedere social, economic și politic.

Doina IPATII

Fotografii: Doyna Romanta Dochitan

Previous Următorul